Se afișează postările cu eticheta Blaga. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Blaga. Afișați toate postările

luni, 24 octombrie 2022

Intra in codru, in patria verde

 


Intră în codru, în patria verde.
Mai stă o clipă cu mâna în barbă.
Gândeşte aiurea, la aur, la sânge,
şi-şi face inele de iarbă.

Va trebui să taie de-acum
potecile toate de-a curmezişul.
S-a pierde în munte, s-a pierde,
uitându-şi de mumă şi moarte.

S-a duce tot mai adânc până unde
se-nchid toamna şerpii subt stâncă.
Va să desferece duhul pădurii
şi şipote negre cari cântă.

N-o să-l mai vadă nimeni cu anii.
Numai de sus pretutindeni

L-a dovedi cu ţipăt uliul
şi buha cu scurte jelanii.


Lucian Blaga

miercuri, 17 noiembrie 2021

Dorli Blaga (n. 2 mai 1930, Berna, Elveția - d. 17 noiembrie 2021, Alba-Iulia)

Ana-Dorica "Dorli" Blaga (n. 2 mai 1930, Berna, Elveția - d. 17 noiembrie 2021, Alba-Iulia, Alba, România ; căsătorită cu Tudor Bugnariu) a fost fiica filosofului, poetului și dramaturgului român Lucian Blaga și a Corneliei Brediceanu. A contribuit la editarea operei complete a tatălui său.

În 1957, Dorli Blaga s-a măritat cu profesorul Tudor Bugnariu, care era cu 21 ani mai în vârstă decât ea. Tudor Bugnariu fusese însurat cu Kato Balazs. Familia acesteia fusese deportată Auschwitz și mama, surorile și nepoatele ei muriseră în detenție. Kato  s-a sinucis în 1945.

Dorli Blaga a încetat din viață la data de 17 noiembrie 2021, la vârsta de 91 de ani.


                                                Lucian Blaga și a Cornelia Brediceanu la Viena



           Cornelia Brediceanu (n. 2 septembrie 1897,  Lugoj - d. martie 1983)

                                                        


Lucian Blaga "strivit de corola de minuni" a familiei



                                                                    Dorli Blaga si tatal sau



Dorli Blaga, d. la 91 de ani


Lucian Blaga si fiica sa Dorli in Portugalia

====================================================

Lucian Blaga
Izvorul nopţii

Frumoaso,
ţi-s ochii-aşa de negri încât seara
când stau culcat cu capu-n poala ta
îmi pare
că ochii tăi, adânci, sunt izvorul
din care tainic curge noaptea peste văi
şi peste munţi şi peste seşuri
acoperind pământul
c-o mare de-ntuneric.
Aşa-s de negri ochii tăi,
lumina mea.