Zavaidoc, De când ne-a surprins mulțimea
https://www.youtube.com/watch?v=Q3YIgUS4ccM
==============================================================
"À propos du sentiment, du cœur, et autres saloperies, souvenez-vous du mot profond de Leconte de Lisle: «Tous les élégiaques sont des canailles.» (Baudelaire)
BUCURESTIUL INTERBELIC
(dezvelit de mareele nostalgiei)
=================================================================
Zavaidoc, De când ne-a surprins mulțimea
https://www.youtube.com/watch?v=Q3YIgUS4ccM
De cand ne-a surprins multimea
Facui dragoste cu tine
Ne vorbeste zi si noapte,
Cand de rau si cand de bine!
Ne vorbeste zi si noapte,
Cand de rau si cand de bine!
Sange rau la ce mi-as face?
Si pe cine sa te manii?
Este-o veche zicatoare:
Bate vantu', latra cainii!
Hai sa-i dam de tot uitarii!
Cine-o vrea, ce-o vrea sa zica!
Valul lumii, valul marii
Te coboara, te ridica!
Sange rau la ce mi-as face?
Si pe cine sa te manii?
Este-o veche zicatoare:
Bate vantu', latra cainiï!
==============================================================
Zavaidoc, De când ne-a surprins mulțimea
https://www.youtube.com/watch?v=Q3YIgUS4ccM
Zavaidoc (pseudonimul lui Marin Gheorghe Teodorescu, n. 8 martie 1896, Pitești - d. 13 ianuarie 1945, București) a fost un cântăreț român de muzică populară românească și de romanțe din perioada interbelică.
==============================================================
Stilul, putin naiv, usor stangaci, in maniera retro. Nu-mi displace. Nostalgicii sunt toleranti.
mai 5, 2017
PERSONALITATI CULTURALE IN BUCURESTIUL INTERBELIC
Pentru ca apreciaza perioada interbelica – de la literatura, filme, moda si pana la atmosfera unei lumi care era in continua miscare, in goana automobilului si in ritmuri de jazz sau Charleston –, Fundatia Calea Victoriei ne invita miercuri, 10 mai 2017, de la ora 19:00, la un eveniment cu INTRARE LIBERA, cu doamna Georgeta Filitti.
Doamna Filitti este istoricul care ne face sa ne bucuram de povesti din trecut, din care invatam cum sa traim mai frumos in prezent, sa gasim modele si inspiratie de la oameni speciali, care au trait in Bucurestii de altadata.
Asadar, daca vreti sa-i cunoasteti pe cei mai interesanti oameni din Bucurestiul interbelic, sunteti asteptati la Sala de Marmura de la Palatul Cercului Militar, unul dintre cele mai elegante spatii din inima orasului.
„Interbelicul romanesc e o perioada extrem de fertila pentru creatie in toate domeniile. Intregirea tarii in urma Marii Uniri a insemnat un statut international superior, dar si o dorinta de afirmare a mii si mii de oameni. Criteriul axiologic e inoperant cand trebuie puse in evidenta valorile ce ilustreaza aceasta epoca. La modul general vorbind, esential ramane numarul de persoane care se afirma in strainatate, ca si creatiile institutionale in interior, fara precedent si, din pacate, fara aceeasi acribie dupa al II-lea Razboi Mondial.
Sfera literaturii e reprezentata de scriitori, poeti, critici literari – barbati si femei – unii coagulati in curente cu reverberatii in strainatate. Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Vasile Voiculescu, Lucian Blaga, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Panait Istrati, Urmuz, M. Caragiale, Jean Bart, L. Rebreanu, Ion Minulescu, Ion Barbu, Duiliu Zamfirescu, Mihail Sebastian, Henri H. Stahl, Hortensia Papadat-Bengescu, Alexandru Rosetti, George Calinescu, Sextil Puscariu, Tudor Vianu, Eugen Lovinescu, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Ion Calugaru, B. Fundoianu. Cenacluri literare si reviste de rezonanta se intemeiaza tot acum – Zburatorul, Ideea Europeana, Gandirea, Adevarul literar si artistic.
Filozofia romaneasca e reprezentata de personalitati ca Nae Ionescu, I. Petrovici, Constantin Noica, Mircea Vulcanescu. Implicarea lor in politica ii va face vulnerabili in fata regimurilor dictatoriale. Istoriografia cuprinde o pleiada irepetabila de specialisti: Nicolae Iorga, Vasile Parvan, Gheorghe Bratianu, C. C. Giurascu, P Panaitescu.
Institutele, revistele, scolile infiintate de acestia in tara si in strainatate au facut cea mai buna propaganda spiritului creator romanesc. Sociologia e ilustrata de Dimitrie Gusti, care coordoneaza si editeaza cea mai reusita enciclopedie scoasa pana acum in Romania. I s-au alaturat Petre Andrei, Constantin Radulescu-Motru, Mihai Ralea.
Un domeniu esential pentru functionarea normala a statului – dreptul – e privilegiat in acesti ani de activitatea lui Istrate Micescu, Constantin Dissescu, Matei Cantacuzino. Format ca jurist, Nicolae Titulescu imbratiseaza diplomatia si devine o personalitate de anvergura europeana.
Si in sfera stiintelor economice romanii vadesc in acest rastimp o remarcabila creativitate: Stefan Zeletin, Victor Slavescu, Mihai Manoilescu, Virgil Madgearu.
Artele plastice sunt reprezentate de personalitati scolite precumpanitor in Franta. Acum expun, singuri sau in grup, pictorii: Pallady, Tonitza, Petrascu, Stefan Popescu, Ciuculescu, Iser, Olga Greceanu, Darascu. Sculptorii, dintre care se remarca Brancusi, care ajunge sa domine secolul, creeaza opere memorabile. Vorbim despre Storck, Paciurea, Baraschi.
Arhitectii au deopotriva o pondere esentiala in configurarea creativa a epocii: Gh. Cantacuzino, Duiliu Marcu, Petre Antonescu, Octav Doicescu, Horia Creanga, Ghica Budesti, Grigore Ionescu.
In muzica domina de ani buni George Enescu. I se alatura George Georgescu, Theodor Rogalski, Dinu Lipatti, Ion Nonna Otescu. Intemeierea Operelor de la Bucuresti si Cluj nu face decat sa amplifice buna reputatie de melomani a romanilor.
Medicina inregistreaza nume ilustre a caror opera reflecta preocuparea pentru sanatatea poporului si mai ales pentru preventie (vaccinare, eugenie): Cantacuzino, Danielopol, Gh. Marinescu, Victor Gomoiu, Rainer, Bagdasar, Minovici.
Stiintele exacte romanesti au aceleasi caracteristici: exportul masiv de inteligenta. E vorba despre nume ca: Henri Coanda, Traian Vuia, Marius Titeica, Vranceanu, Carafoli, Stoilov, Stefan Procopiu, Gogu Constantinescu, Ion Bazgan, Horia Hulubei, Constantin Busila.
Lumea spectacolului e la fel de evervescenta: in teatru vorbim despre George Vraca, Maria Ventura, Godeanu, in opera: Ioana Nicola, Dinu Badescu, Arta Florescu. Filmul e reprezentat de Victor Ion Popa, Jean Georgescu, Ion Sahighian. Critica adiacenta e asigurata de Alice Voinescu, Marietta Sadova, Halig Acterian s.a.
Departe de a epuiza generoasa lista de personalitati care au avut
putinta sa se exprime liber in perioada interbelica, suntem bucurosi sa le
evocam, fie si lapidar, spre a dovedi ca Romania a cunoscut timpuri de
stralucire, de proeminenta, pe care am dori sa le vedem repetandu-se.” spune
doamna G. Filitti.
https://www.youtube.com/watch?v=Tjs16NwNJzc
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu