Fabula este o scurtă povestire alegorică, care aparține genului epic, de obicei în versuri, în care autorul personifică animale, plante, fenomene ale naturii și lucruri, care satirizează anumite năravuri, deprinderi, mentalități sau greșeli, cu scopul de a le îndrepta. (!!?)
Lupul și mielul
JEAN DE LA FONTAINE
Dreptatea-i totdeauna de partea celui tare ;
V-o dovedește-această întâmplare.
Venise să se-adape mielul blând
În unda cristalină a apei curgătoare,
Când se ivi deodată din crâng un lup flămând,
Plecat la vânătoare.
- De ce îmi tulburi apa, băiete ? zise fiara,
Strângându-și cu mînie ghiara.
Îți vei primi pedeapsa, prea mult ai îndrăznit !
Dar mielul spuse umilit :
- Să nu fi supărat, Măria ta,
Te rog să te-ostenești a te uita,
Că pe această curgătoare apă,
Din care și Măria ta se-adăpă,
Eu mă găsesc la vale, cu câțiva pași mai jos,
E, deci, un lucru-nvederat
Că apa nu ți-am tulburat....
- Ba da, mi-ai tulburat-o, nemernic mincinos !
Și nu mă ponegriseși tot tu, anul trecut ?
- Anul trecut ? Mă iartă, dar nu eram născut.
Eu sug la sânul mamei, un miel sunt, mic și prost.
- De n-ai fost tu acela, un frate-al tău a fost.
- N-am frate...- Atunci altul, tot unul din ai tăi,
Știu că mă dușmăniți,
Voi, cu ciobanii voștri și câinii voștri răi ;
Mi-au spus-o toți din codru, dar o să mi-o plătiți !
Zicând acestea, lupul pe miel l-a înhățat,
Și-ntr-o poiană-ndepărtată
Cu mare poftă l-a mâncat,
Fără o altă judecată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu